Scrisori in timp...

Buna dimineata iubire!
Imi era tare dor sa-ti scriu cu atat mai mult cu cat micul concediu a fost in felul lui rascolitor...

Are parul de culoarea nisipului,ochii mari si verzi de o limpezime rece a caror privire iti rascoleste vintrele.
Are sanii obraznici, cu areolele roz si sfarcurile micute si incedibil de sensibile. Cand le cuprinzi intre buze si le sugi usor iti explodeaza in gura si simti pana in creieri geamatul de placere ce i se scurge printre buzele carnoase care mereu stau intredeschise, dovada a submisivitatii ei.
E mereu umeda si e frumoasa, cu labii carnoase si moi. Nu isi apropie niciodata genunchii si, la cerearea mea, nu a purtat zece zile lenjerie intima inafara de costumul de baie pe plaja.
Are mainile delicate, cu degete lungi si armonioase. Cand ii sugi degetele prelung si pe rand isi arcuieste spatele si sfarcurile i se intaresc.
Are picioarele lungi si gleznele atat de fine incat, atunci cand paseste pe tocuri ai mereu senzatia ca pluteste pe vata de zahar.
Adora sa stea in in genunchi, cu fundul bombat sprijinit pe talpi, cu abdomenul plat impins in fata si mainile legate la spate.
Are gatul lung, ca de lebada si zgarda de piele neagra cu inele, putin mai stransa, lasa sa se vada excitatia care i-o produce postura asta.
Geme dumnezeieste cand, stand pe spate pe pat cu coapsele desfacute, ma cufund cu limba in ea si o sorb.
De ce paradoxal?
Imaginea aceasta desavarsita a unei submisivitati atat de evidente m-a facut sa incerc ciudata experienta de a ma transpune in pielea ta.
De a atinge in felul tau tandru si dur in acelasi timp, de a darui totul atat de neconditionat incat femeia aceea sa se piarda total in bratele mele.
M-a fascinat puterea asta, m-a facut sa ma vad in alta postura. O postura pe care in viata mea am abordat-o doar la nivel cerebral, la nivel de joc erotic, fara sa implic simturile acelea adanci, impinsa de tenebrele mele.
Iti spuneam aseara ca nu am nicio sansa sa devin o lesbiana.
Ce lipsea din patul acela?
Ce imi doream in acele momente?
Doream sa-i sorb placerea prin tine, sa trec de praguri fizice doar privindu-te cum te tavalesti in ceva ce mie mi se parea o desavarsita submisivitate, imi doream cu fiecare por sa-ti vad buzele peste legaturile de piele ce o tintuiau de pat si o faceau sa se zvarcoleasca.
Imi doream cu toata fiinta mea sa te privesc.
Si atunci totul ar fi fost complet.
A fost greu si incomplet sa ma transpun. Dar a fost o incercare ce in primele momente m-a fascinat.
Atat cat am fost "tu" m-a imbatat forta si puterea pe care o rasfrangeam asupra trupului ei supus si care in dezinvoltura aceea ar fi facut orice.
M-a fascinat sa privesc cum ratiunea ei s-a spulberat si a devenit sclava propriei ei placeri a carei sursa eram eu si tu in mintea mea.
Cred ca par nebuna sau cel putin dusa cu pluta, dar in orice caz ceea ce iti spun acum nu as putea impartasi cu nimeni altcineva. Pana si mie imi este imposibil sa fac asta avand in vedere ca ce am simtit si ce am facut clar e o chestie total anormala.
Asta a fost prima noapte si categoric singura fascinanta din timpul petrecut la mare.
Restul noptilor s-au inscris in banalul acela pe care il detest dar care probabil este necesar ca sa mentina un echilibru.
A disparut tot misterul, ii prevedeam fiecare reactie, stiam exact cum o sa se comporte si ce o sa faca, stiam exact ce trebuie facut ca sa dea maximul din ea. Si astfel totul a devenit acel ceva ce il faci ca sa il faci.
In acele momente mi-am pus cruda si banala intrebare daca vreodata o sa fiu capabila sa iti tin dorinta vie, daca sunt destul de femeie incat sa iti starnesc dorinta.....
Atunci am stiut cu adevarat ce esti in toata fiinta ta. Atunci am inteles, ce poate in timp doar am intuit: tu mereu esti in aerul rarefiat al inaltimilor si foarte putini pot respira acolo alaturi de tine. Intr-un fel asta este inspaimantator dar pe de alta parte resursele trebuie sa fie inepuizabile ca acel cineva sa reziste acolo...esti dat in pizda matii muistule!!!
Te iubesc Lorendo , oriunde te-ai afla
A ta
Sorana