Cuvintele sunt ciudate. Uneori le cautam sensurile, alteori le aruncam in neant la intamplare si conform starii pe care o avem in acel moment . Nu ne definesc dar ne contureaza, nu sunt ceea ce simtim dar cu siguranta incercam a le impleti si a le cauta pentru a ne scoate pe noi insine la iveala..Cuvintele dor, cuvintele alina, cuvintele sunt definit si nedefinit. Nu vrem sa doara dar le primim durerea. Uneori le folosim pe cele folosite de altii si lovesc precum biciurile care incearca sa potoleasca instinctele crude din noi . Le aruncam pentru ca vrem, le aruncam pentru ca simtim ca asta trebuie facut si apoi regretele nu mai conteaza. Niciodata nu va fi ultimul cuvant, ele vor fi dincolo de noi si vrerea noastra daca odata le-am aruncat nu le mai putem lua inapoi..si ce daca..am ranit...am definit...am intors spatele prin cuvinte....si doare...
Sa ai dubii, sa te indoiesti, sa cauti, sa cercetezi ca sa creezi, si in ultima clipa sa crezi!
RăspundețiȘtergereSi daca te temi ca vorbind faci rau adu-ti aminte cat rau am facut adoptand tacerea timp de aproape 45 de ani.
Adesea cuvintele incurca mai mult decat descurca , dar de cele mai multe ori ele sunt cele care ne ajuta sa exprimam ceea ce simtim ,ceea ce vrem,ceea ce nu vrem ... tacerea e mai dureroasa decat cuvintele :). Floseste cuvintele pentru a te elibera , pentru a elibera din tine tot ce te macina si nu te lasa sa mergi mai departe.
RăspundețiȘtergere