Amintiri....
Il priveam in fata panzei luminate. Simteam forta cu care creatia ii impingea mana in culorile din jurul lui. Noi ceilalti intr-o lume si el acolo. Dadea culoare unui contur ce isi insinua dorinta. Mana sigura a lui Tudor simtea si contura...in rosu si in verde....si in linii de albastru intens. Punea acolo in unealta lui si zambetul si tristetile si bucuria....
Mult timp starea aceea s-a pastrat in mine. Dupa mult timp am simtit si altceva in jurul meu. Aveam senzatia ca prin mainile si pensula lui pot atinge frumosul. Si el zambea pictand si daruind in nestire. In culori, in bucurie si in foarte mult talent...
Bafta Tudor Turcu!!! Tu poti sa asezi in muzica o alta culoare!
Felicitari Sorana pentru ca il promovezi pe Tudor pe blogul tau.
RăspundețiȘtergere