2 octombrie 2011

Filtru de aur...



M-ai scos in lume ca pe o tarfa de lux.

Deliberat...

Voyeur-ul din tine isi cerea in acel moment dreptul la a savura ceva ce s-ar fi putut, intr-un fel sau altul, sa ramana pentru cateva secunde gravat in memorie. Stiai ca stiu asta si mai stiai ca niciodata nu as fi acceptat asta daca pe primul loc nu era placerea mea intr-o astfel de ipostaza. Aproape de fiecare data imi explorezi tendinta asta spre...

Nu te-ai exprimat in cuvinte. Si acum, pregatita sa ma indrept spre localul indicat de tine, imi rasuna in minte intensitatea cu care spuneai...taci...taci...

Zambesc si intru in local. Mirosul pregnant de ambra imi inunda narile umede si lumina difuza ma face sa ezit cateva clipe. Refuz sa ma inteleg de ce am acceptat pentru ca, probabil daca as face-o, as renunta imediat. Te privesc. Esti sprijinit de bar intr-o atitudine mai mult decat degajata. Sacoul din stofa fina si lejer, combinat cu o camasa de culoare inchisa, imping privirile spre mainile frumoase. Zambetul, in momentul in care ma vezi, se transforma in cea mai intensa imagine a sarcasmului si nu poate fi indulcit de sclipirea din ochii negri. E un amestec de furie si imaginatie care face sa se simta in jurul tau unde asemanatoare socurilor electrice.

Asta ma amuza si in consecinta zambasc ducandu-mi la buze degetul aratator ca si cum ti-as sugera sa taci. Nu pentru ca in acele momente te-ai fi exprimat in cuvinte, ci pur si simplu pentru ca fiecare fibra din trupul tau vorbeste.

Nu mi-am permis sa port ceea ce tu ai sugerat deoarece stiam ca nu mi se potriveste. Am ales eu si gestul asta ma face sa ma simt mult mai sigura pe mine in ipostaza de tarfa de lux expusa prin voia ta si alegerea mea. Rochia neagra din bumbac fin, mercerizat, imi mangaie trupul si pielea mi-o simt fierbinte si alba. Pliul, destul de larg, al rochiei aproape ca nici nu se observa in ritmul pasilor. Pantofii cu toc inalt si foarte dcoltati imping gambele sa se arcuiasca ferm si copasele sa muste cu sete din ciorapii fini de matase ce isi prelungesc senzualitatea in banda de dantela.



In rest nimic...

Doar piele cu miros de migdale incalzita de fiorii ce se strecoara in mine prin sita ochilor tai revoltati de nesupunerea mea.

Incerc sa aleg cat mai repede locul unde ma voi aseza. Ma tenteaza scaunele inalte din lemn de la bar. Mi se par un refugiu in fata maniei tale dar si o apropiere aproape revoltatoare.


Aleg...

Ma indrept spre bar, de data asta pasind in cu totul alt fel. Pliul rochiei se desface revoltator si coapsa se expune marginita de dantela neagra a ciorapului. Senzatia pe care mi-o da materialul rochiei pe piele ma impinge sa-mi umezesc usor buzele cu limba si ochii mei capata o culoare aproape diabolica. Machiajul gotic se estompeaza sub presiunea buzelor rosii si dintii se infig in ele cu sete. Iti privesc mana ce tine paharul cu coniac. Stiu ca in momentul acela pofta ta de sange este aproape palpabila si strang mai tare buza vinovata intre dinti. Acum sunt vinovata de adevarata nesupunere si gandul imi zboara spre pedeapsa ce o merit. Insa nu imi permit mult sa zabovesc gustandu-mi sangele cald si dulce amarui. Ajung langa scaunul de la bar. Ma intorc cu fata spre tine sfidand orice fel de regula a supunerii...

Ma ridic pe scaun impingandu-mi sanii plini spre revolta ta in constanta crestere. Zambesc lingand de pe buze firicele imperceptibile de sange uscat. Ma asez comod si piciorul drept, incatusat in pantoful perfect, trece lasciv peste celalat odihnindu-si respiratia pe coapsa stransa in ciorap. Sunt constienta de faptul ca paharul din mana ta nu este decat un mic obstacol dar totusi gestul tau ma uimeste si ma face sa strang coapsele intr-o fractiune de secunda in care am senzatia ca ma pierd. Degetul tau aratator s-a cufundat in licoarea catifelata si miscarea lui mi se pare revoltator de calma in comparatie cu scanteile din ochii tai. Acum zambesti dar sarcasmul a pierit undeva in amestecul acela de fum de tigara si ambra decadenta.

Degetul pareste paharul si il asezi pe buzele tale. Iti simt acum pe limba gustul ametitor si degetele frang in ele neputinta de a linge totul de acolo. Stii ca acum ai nascut in mine o frustrare pornita din nesupunere. Si totusi iti expui mai departe dorinta aceea cruda ce ma determina sa imi cuprind sanul in palma si sa strang violent carnea rapusa de revolte. Aproape ca imi scapa pintre buze tipatul de placere si dintii raman consternati in imposibilitatea de a musca cu sete.

Imi mut privirea pe mana ta. Imi dau seama in momentul asta ca paharul va deveni ceva ce doar tu iti poti dori.Se sparge brusc im mii de cioburi cristaline si licoarea se revarsa cruda printre ele atingandu-ti palma ranita. Sangele cald si impins de alcool se rezvrateste in cadere si deseneaza pe bar imense pete vii ce par sa se miste asemeni mercurului. Pe fata ta nu se vede nimic. O sclipire intensa in ochi ma face sa tresar si sa imi readuc aminte ca sunt in public. Zambesti la regasirea mea...



Nu te decizi daca sti sau nu...

Asemeni unui arc scapat din stransoare parasesc scaunul barului si pasii ma duc spre tine.

Privesc hipnotizata sangele de pe lemnul valoros al barului. Ma atrage ca un magnet imens. Mana ta se misca incet. Strange si elibereaza picaturile lente, le da forta si le contureaza in pofta mea infinita.

Imi simt trupul violat de privirile celor din jur desi nu vad in fata mea decat ochii tai ce spun...taci...taci...

Sunt langa tine. Lipita de camasa impecabila, cu sanii flamanzi si buzele uscate de setea infernala a gestului ce mi-l doresc de mult viu. Imi cuprinzi gatul cu mana cealalta. Atingi usor si cautand catifeaua din carotida ce-ti palpeaza in palma. Cunosti fiecare impuls si mai ales cunosti setea incomensurabila ce ma face sa trec dincolo de mine si sa ma expun...



Docila ating...



Fiecare picatura cazuta acolo, calda si rece in acelasi timp. Amestecata cu aroma coniacului perfect echilibrat, dulce amaruie si rosie. Buzele imi vibreaza si dintii incoltesc in ele samburi de fiori pe care nu i-am mai simtit pana in clipa asta. Gust si apoi beau din propria-mi dorinta. Incerc sa ma satur dar mana ta ma opreste. Insangerata!
Intr-un gest ce sfideaza calmitatea imi cuprinzi obrazul in palma si degetul mare imi striveste buzele de dinti apasand in mine si ultima farama de echilibru. Nu mai am nici picul acela de vointa de a inchide ochii. Buzele ti se apropie si mai mult de respiratia mea sacadata. Iti atingi degetul cu ele si apoi iti treci limba peste buzele mele. Simt ca explodez in milioane de culori ce se rasfrang pe negrul ce ma inconjoara. Sfidez fiecare traire printr-o replica ce-mi imortalizeaza mintea undeva departe de toti cei ce ma inconjoara...


Vocea ta in dreptul urechii ma aduce de acolo voit si intens.

- Nu sunt nici calau, nici condamnat! Sunt pedeapsa...

5 comentarii:

  1. ooooo

    Bine ai revenit.
    Nu cred ca stii ce placere am avut sa citesc acest articol cu o cafea amara in fatza si o tigara infipta intre buze.

    La mai mare.

    RăspundețiȘtergere
  2. Bine te-am regasit :)
    Nu sti cata placere mi-a produs scrierea acestor ganduri. A fost atat de intens incat gustul tigarii a capatat contur de mosc :)
    Sa fie!!

    RăspundețiȘtergere
  3. esti tot tu...
    dar canti pe alte note.

    colectionar de oameni??...
    nu sunt doar eu.

    Cele mai frumoase vise sunt cele pe care apoi le poti trai si revisa din nou si retrai din nou,si...acesta nu-i un sfat sau constatare...e realitate pura....si asta inseamna ca realitatea nu e mereu cruda sau banala.

    mi-a placut! :)
    LIKE!:D

    RăspundețiȘtergere
  4. Esti acaparanta de-a dreptul... Atat de, incat te-am lipit la lista mea de prieteni pe blog. Si vad ca scrii din 2007. O sa te rasfoiesc cu mare placere.

    RăspundețiȘtergere
  5. Trebuie sa recunosc deschis Sonia ca si eu te rasfoiesc si imi place mult ce vad:)te lipesc si eu :)

    RăspundețiȘtergere

Spune-ti parerea!!