Simt...

Incercam sa duc in alta dimensiune trairea aceea aromata. Vroiam sa o pastrez intre doua lumi definitorii ca o reminescenta a unui echilibru mult dorit.
Vroiam sa-i dau o succesiune fireasca pentru a fi perceputa in alte feluri decat s-a facut pana acum. Apoi am realizat ca uneltele de care dispun sunt atat de primitive incat nu-mi folosesc la nimic.
Asta imi da un sentiment de neputinta pe care imi este greu sa-l definesc ca si intensitate.
Am inchis ochii de nenumarate ori incercand sa las sa curga in mine acel rosu erotic, acea vulnerabilitate la o caldura indescriptibila masurata in imagini. Nu este o pictura, nu este o sculptura si nici pe de parte nu este o fotografie.
Broderie! Am definit-o! Da! E cel mai potrivit!
Ma vedeam in postura acului ce inteapa panza fina si ma intrebam in acelasi timp daca nu este o blasfemie. Cu siguranta mi-as fi raspuns ca nu este. Si m-as fi incurajat sa brodez in continuare….
Si iarasi o strafulgerare aproape dureros de ideatica…jurnalul culorilor aromate…ischemie…sau?...