21 august 2013

Biochimie...

Femei, femei ...e plina lumea de nebune...
Erau pasi fara dimensiune. Nimic din ceea ce ar fi trebuit sa fie pentru altii nu se gasea acolo.
Era spirit. Era atitudine si dementa. Era frumusetea pura din cel mai schizoid tango compus vreodata.
Asta am simtit cand mi-am adus aminte de cicatricea de pe sanul stang si amintirea mi-a placut atat de mult incat am simtit pe limba iluzia salivei amestecata cu cel mai rafinat coniac pe care l-am baut in vremurile altor cautari aspre.
Mintea mea hoinara recitea episodul acela pe sinapsele prafuite si ma imbatam cu fiecare pagina risipita si apoi adunata. Nu existau in acele momente semne de punctuatie care ar fi putut sa imi altereze in vreun fel bipolaritatea rasfatata si linistita.
Repetam pana la obsesie. Adaugam numele doar ca pe o valenta ce o voiam oprita in acel concret si rotund balon de sapun.
Natalia...Si totul trecea dincolo de perceptia ascutita a unui chevalet asezat intamplator in lumina ce il desavarsea. 
Blonda...
Cu ochii albastri si pielea ca de portelan. Am stat cu ea in atelierul ei de la Constanta doua saptamani, timp in care fiecare gest insemna frumusetea desavarsita.
Are sanii ca perele aproape coapte si este plina de viata. De cele mai multe ori picta goala si asta o facea sa para serafica in lumina noptii.
Zambea si se incrunta. Fiecare culoare aplicata pe panza insemna un fior care ii strabatea tot trupul. Este pasionala si emotiva in acelasi timp. Excentrica si timida. Impulsiva si fragila si foarte senzuala...
Ii place foarte mult apa marii noaptea. Se scalda doar goala si doar noaptea. O excita atingerea apei si pentru ea mangaierea aceea e pura placere. Sufocanta si departe de lumea dezlantuita.
Mi-am amintit de ea si povestisem cuiva....pentru prima data. Amintirea era atat de puternica incat noaptea am visat-o in varii ipostaze.
Frumoasa, excitata si mai ales intensa....
Si visul a iesit din el pe buzele mele. Spuneam cuvintele intr-un geamat prelung pentru ca visul nu ma durea si era intens. In acele fractiuni de secunda am auzit vocea masculina. Aspra, din piept. O auzeam in visul meu dement. Ma intreba despre Natalia. Vocea masculina din afara visului meu voia sa vada si sa simta altfel, cu mine adormita si dorind trupul acela perfect si nelinistit, ud si completat de mintea atat de abisala.
In noaptea aceea am trait intensitatea atingerii ei in vis, in timp ce eram atinsa de vocea si mainile barbatului.
A fost acolo ca un prezent albastru, pana la capat...
Cand m-am trezit vocea barbatului mi-a povestit visul cuprins doar din franturile de cuvinte ce imi scapasera de pe buze...
De ani de zile nu mai stiu nimic de ea...
Coniacul amestecat in saliva mea a prins contur. Textura aramie a esarfei Nataliei imi mangaie sinapsele cu insistenta si se naste inevitabil dorul incrancenat de acel fel de pasiune, dar altfel. Nerepetativ si totusi similar, unic si uneori comun.
Altfel de iubiri...
The most beautiful makeup for a woman is the fucking  passion. But cosmetics are easier to buy....

Un comentariu:

  1. http://www.youtube.com/watch?v=kmyoDqbitUc

    Ascult-o... Sper sa-ti placa :)

    RăspundețiȘtergere

Spune-ti parerea!!