17 iunie 2008

Undeva pe acest pamant..

Este o casa in care simti cum toate razele soarelui se intalnesc pentru a se odihni. Irizari si umbre linistite si lenese te invaluie ca intr-o manta ocrotitoare. Ai senzatia uneori ca fantomele rafiamentului si elegantei pasesc de colo colo si iti intind mana pentru a te invita la un festin decadent de relaxare.
Zgomotul parchetului in urma pasilor te face sa zambesti si sa-ti aduci aminte de micutele printese care fug de majordomii iritati de rasetele lor zglobii.
Stapana casei este incununarea acestor irizari. Calma si generoasa, plina de tandrete si liniste.
M-am cufundat in acest univers magic si am lasat fiecare intentie sa ma cuprinda.
Ea, al nostru si eu. Un triunghi al bermudelor, diferiti si aceiasi, calmi si nelinistiti, bizari si curiosi. O nemarginire limitata doar de o liniste pe care ne-o doream inaintea unei noi batalii. Zambete si lacrimi, glume si seriozitate, profunzime si superficialitate voita pentru a alina o nevoie confuza. Ireal..
Parcuri, alei, stele si broscute. Apoi alergari si brazi care vorbesc cu noi intr-o magie atemporala. Ardei iuti si goluri ratate, revolte si calcule, argumentari si vise, framantari si concluzii. Somn linistit si matinal si apoi cafea, toate garnisite cu multa nicotina si gudron. Prajituri cu ciocolata si frisca, bomboane si martipan. Tandrete, liniste, comunicare si dorinta de a nu se sfarsi. Asta am simtit.
Multumesc Frumoasa castelana pentru fiecare picatura de liniste pe care mi-ai strecurat-o in suflet.
Multumesc majordom al broastelor, care se cearta pe lac, pentru fiecare provocare la argumentare.
Mi-e liniste in suflet acum pentru ca mi-ati daruit-o….

2 comentarii:

Spune-ti parerea!!