30 august 2010

Amandina din pendulul gravitational sau sutul in cur academic...


Azi amicul meu de strategie m-a inspirat. Si asta trebuie sa o recunosc.
M-a inspirat prin simplul fapt ca mi-a cerut un raspuns clar la o intrebare abstracta. Da sau nu!
Componentele unui raspuns sunt invariabil sursa de siguranta pe care ne imaginam ca o constituim asteptand un feedback. Asta ca sa definim "sutul in cur" in termen academic.
Ca si fiinte umane avem componenta de perversitate necesara sa ne dorim sa auzim ceea ce vrem. Si astfel unele raspunsuri le dam in asa fel incat sutul in cur sa fie cel care ne convine, cel care ne creeaza iluzia unei confirmari, a unei pseudocertitudini.
Dupa ce amicul meu a plecat sa-si faca somnul de frumusete, m-am proptit in fata paginii albe incercand sa realizez cat de mare importanta au raspunsurile care, in mintea lui tanara, ne-ar da certitudini.
Avand un dezgust declarat pentru generalizari, iar locul acesta nu imi permite decat sa personalizez la nivel de teorie, ma rezum doar la experientele prin care am trecut eu, fara sa dau nume.
Acum am certitudinea ca mananc o amandina. Este prajitura mea preferata. Insa niciodata nu pot sa pretind ca am certitudinea ca o sa simt la fel mancand aceasta prajitura in zilele ce vor urma. Nici macar nu am certitudinea cand o sa mai mananc.
Dar asta categoric nu ma face sa nu sper ca savurand ciocolata topita in prajitura in alt moment nu o sa fie si mai intens.
Nu poti extinde aceasta teorie asupra oamenilor. Zambesc afirmand asta si facand o comparatie.
Indiferent cate momente intense am trait niciun om din viata mea nu a avut, cel putin pana acum, savoarea acestei prajituri.
Amandina nu ma va dezamagi niciodata si prin extrapolare nici oamenii. Asta atata timp cat imi doresc sa mananc, sa savurez, sa gust, sa sorb, sa dau intr-un mod neconditionat fara sa astept sa primesc ceva in schimb.
E doar o chestiune de alegere in a lua totul asa cum este fara incercarea criminala de a schimba, de a pune in cineva ceea ce iti doresti numai ca sa primesti un feedback iluzoriu care sa-ti construiasca zidul de siguranta.
Esti cel mai bun pentru ca simti asta in tine. Esti cel mai bun pentru ca vezi asta in reusitele tale si nu pentru ca ai pus intrebarile in asa fel incat raspunsul sa fie cel dorit de tine.
Sentimentele nu au culoare, ele plutesc in noi si dinspre noi. Si mereu o sa ne incurce in emiterea de teorii stiintifice in ceea ce le priveste.
Si totusi...
Miscarea de oscilatie este in esenta o proiectie liniara a unei miscari de rotatie. Corpurile care se rotesc isi pastreaza planul de rotatie.
In timp ce oscilezi in plan vertical, pamantul sub tine se roteste....
Unde este punctul de sprijin?
Doamne cat de perfecta este amandania asta:)))))
Somn lin tinere!

5 comentarii:

  1. si pana la urma ai spus sau ai de gand sa spui da? :)

    RăspundețiȘtergere
  2. pup vali :*

    Dragul meu nu era vorba de o cerere in casatorie. Cei apropiati mie stiu clar ce parere am despre aceasta institutie, foarte respactabila de altfel.
    Raspunsul pe care i l-am dat este aceasta scriere:)
    merci de vizita:)

    RăspundețiȘtergere
  3. am spus eu ceva de casatorie? raspunsul tau la tachinarea mea ma pune pe ganduri ca undeva in strafunduri, la nivel psihanalitic, ai o nostalgie pt aceasta institutie :D

    RăspundețiȘtergere
  4. Am ajuns subiect de blog :))

    Prefer amandina pt ca e dulce dar si sutul in cur academic, pt ca un sut in cur, un pas inainte...

    RăspundețiȘtergere
  5. Fata, tu esti din ce in ce mai savanta! Ma uit la ce ai scris a doua oara. La nivel filosofic pare ok. Ia ce ti se da si bucura-te. Dar fata draga, cand platesti, oare mai este la fel?! Adica, daca azi constat ca amandina are glazura bej in loc sa fie maro, n-am dreptul sa ma ratzoiesc la patiser ca fura din kko?!

    RăspundețiȘtergere

Spune-ti parerea!!