Tort feliat..

Azi am facut slalom prin diverse forme de oboseala. Daca cineva m-ar pune sa le definesc cred ca m-as uita in pamant si as da din stanga in dreapta.
Cert este ca ma simt ca un tort de ciocolata rotund si taiat in mai multe felii. Culmea este ca nu sunt felii de oferit si asta cred ca este o forma de oboseala. Printre aceste felii sunt si acelea care nu sunt intelese sau sunt intelese gresit. Asta e alta forma de oboseala.
Sunt momente in viata cand niste cuvinte aruncate aiurea dor. Dor la modul acut si sfasietor pentru ca se refera la una din feliile din care sunt construita. partea aceia din mine care, desi este mica si neimportanta la prima vedere, ma defineste in mare masura. Imi defineste structura de femeie, imi defineste atitudinea deschisa fata de niste actiuni care multora li se par departe de normalitatea comoda.
Dar felia asta face parte din mine! Si intr-adevar nu este de imaprtit asa la oricine.
Nu vreau sa lovesc inapoi pentru ca nu are rost, dar asta nu inseamna ca nu doare.
Nu vreau sa lovesc inapoi pentru ca pe undeva stiu ca celelalte felii compenseaza si in ansamblu tortul este si aspectuos si gustos, pentru ca este al meu si nu pentru ca la altii nu le place ciocolata...
Astept zapada si oricum ciocolata va ramane favorita mea, in orice forma...