Am rasturnat azi un castronel dintr-un portelan fin, plin cu nasturi. De toate marimile si de toate culorile. S-au imprastiat pe podea intr-o melodie ce se sincroniza cu muzica pe care o ascultam in acel moment. Mi-a fost imposibil sa nu zambesc. Parca se revarsase o intreaga lume la picioarele mele. A fost ca o invitatie la un dans al absurdului si simteam o nevoie acuta sa pasesc asa... Miscarile nascute din muzica ce se scurgea prin porii mei au facut ca nasturii sa se mute din locul unde s-au oprit din freamatul caderii. Si eu continuam sa dansez printre ei. Liliecii au uitat sa mai faca o profesie din iarna, iar fluturele meu radea cristalin si facea ca acel colt, unde poposea ca sa-si adune puterile, sa para mai viu ca niciodata. Continuam sa dansez...
Candva ma gandeam ca o anumita fereastra nu se poate deschide. O priveam dintr-un colt, drapat cu matasuri vernil. Ma minunam cum se misca intr-un curent iluzoriu. Apoi am iesit de acolo, la modul la care, desi era frumos colorat, nu suportam aroma de sfoiag uitat de lume.
Mi-am dat seama ca daca arunc o privire inspre nasturii colorati pot insira un sirag de atitudini cara sa faca lumea din mine sa prinda din urma culorile calde…
Este vara! Am aroma de raze rosietice si gust de nisip auriu fierbinte si lenes…
Candva ma gandeam ca o anumita fereastra nu se poate deschide. O priveam dintr-un colt, drapat cu matasuri vernil. Ma minunam cum se misca intr-un curent iluzoriu. Apoi am iesit de acolo, la modul la care, desi era frumos colorat, nu suportam aroma de sfoiag uitat de lume.
Mi-am dat seama ca daca arunc o privire inspre nasturii colorati pot insira un sirag de atitudini cara sa faca lumea din mine sa prinda din urma culorile calde…
Este vara! Am aroma de raze rosietice si gust de nisip auriu fierbinte si lenes…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Spune-ti parerea!!