Privesc ceasul de pe peronul garii. Stupid de anost.
Se urneste iarasi!
Nu am timp sa ma gandesc cum as arata intinsa pe spate pe peronul rece. La fel de anost ca si ceasul.
Daaa! Dar ce diferenta uriasa! Ce decalaj sublim al constatarii ca undeva am sa gasesc!
Peisajele triste se deruleaza cu rapiditate prin dreptul geamului. Ninge. E frig. Incep sa imi numar cu voce tare dorintele. Ecoul glasului meu se pierde in capatul coridorului vagonului.
In buda! Semnificativ nu?
Incep sa rad. Ma simt deja ca intr-un film cu buget mic. Zdrentuita si plina de praf in mijlocul unui decor abstract.
Nici macar nu imi amintesc conturul Morganei mele. Stiu doar ca intr-un vis avea obrajii infiorator de ovali. Si mie nu imi plac obrajii ovali.
Mie imi plac strugurii!
Conductorul trece pe coridor. Se leagana precum un gascan pe mijlocul ulitei. Sunt sigur ca pe penele lui aluneca doar apa, restul lichidelor sunt scutite de la efortul asta boem. In cateva secunde o sa ajunga in dreptul latrinei luxoase. Probabil ca o sa auda ecoul dorintelor mele. Si pot sa pun pariu ca o sa rada. Astept! Astept!
Si da. Rade. Un galgait ciudat se revarsa din gatul diform si taiat cu lama de barbierit. Si nici macar nu sunt sigura ca intelege ceva. Pur si simlu este singurul personaj platit din trenul asta imbecil de luxos. Si asta ma revolta.
Cum dracu sa fii pe statele de plata ale unui joc? Cum dracu sa traiesti intr-o normalitate frustranta numai pentru ca ai tupeul sa dai ordine de plata din varful movilei de cacat?
Si ce daca ma revolt? Parca m-ar ajuta la ceva.
Privesc din nou pe geam. E o vreme caineasca si mult timp de acum incolo nu o sa mai fie gari.
De unde stiu?
Din latrina!!
Se urneste iarasi!
Nu am timp sa ma gandesc cum as arata intinsa pe spate pe peronul rece. La fel de anost ca si ceasul.
Daaa! Dar ce diferenta uriasa! Ce decalaj sublim al constatarii ca undeva am sa gasesc!
Peisajele triste se deruleaza cu rapiditate prin dreptul geamului. Ninge. E frig. Incep sa imi numar cu voce tare dorintele. Ecoul glasului meu se pierde in capatul coridorului vagonului.
In buda! Semnificativ nu?
Incep sa rad. Ma simt deja ca intr-un film cu buget mic. Zdrentuita si plina de praf in mijlocul unui decor abstract.
Nici macar nu imi amintesc conturul Morganei mele. Stiu doar ca intr-un vis avea obrajii infiorator de ovali. Si mie nu imi plac obrajii ovali.
Mie imi plac strugurii!
Conductorul trece pe coridor. Se leagana precum un gascan pe mijlocul ulitei. Sunt sigur ca pe penele lui aluneca doar apa, restul lichidelor sunt scutite de la efortul asta boem. In cateva secunde o sa ajunga in dreptul latrinei luxoase. Probabil ca o sa auda ecoul dorintelor mele. Si pot sa pun pariu ca o sa rada. Astept! Astept!
Si da. Rade. Un galgait ciudat se revarsa din gatul diform si taiat cu lama de barbierit. Si nici macar nu sunt sigura ca intelege ceva. Pur si simlu este singurul personaj platit din trenul asta imbecil de luxos. Si asta ma revolta.
Cum dracu sa fii pe statele de plata ale unui joc? Cum dracu sa traiesti intr-o normalitate frustranta numai pentru ca ai tupeul sa dai ordine de plata din varful movilei de cacat?
Si ce daca ma revolt? Parca m-ar ajuta la ceva.
Privesc din nou pe geam. E o vreme caineasca si mult timp de acum incolo nu o sa mai fie gari.
De unde stiu?
Din latrina!!
E o gara pustie. Nu urca si nu coboara nimeni. In afara de calatori si de conductorul macabru nu mai e nimeni. Toti au murit. Si cu toate astea gresia rece si seaca de pe peronul garii este crutata de apasarea zapezii printr-un efort disperat al programatorului inainte de a atipi pe tastatura cu cana de cafea alturi si tigara inca fumegand in scrumiera. Dorintele se insira pe culoar precum vocea seaca din difuzoarele garii parasite enuntant vagoanele trenului, iar ecoul lor se stinge in buda.. clalatorie placuta placuta uta uta...
RăspundețiȘtergereDin dreptul budei rasetele conductorului macabru cu pete de sange pe uniforma impecabila rasuna si se sting in celalalt capat al culoarului.. tot intr-o buda. Rade cu pofta pentru ca el imi stia dorintele chiar inainte ca eu sa le fi avut. E un joc copilaresc de-a sorecele si pisica dar cu un final macabru. Ii place sa se joace cu mintea calatorilor. El are puterea sa plasmuiasca dupa voia lui Morgane. Si sa le modifice pentru a duce calatorii la limita. Ce cauta morgana in ninsoare? A mea e in desert! Acolo nu ninge! Dar e a mea ? A mea nu avea obraji ovali. Daca nu e a mea de ce o vad eu? A cui e morgana asta? A cui e morgana asta? A cui e morgana asta?
STOP! Ce e cu mine? mai e putin.. trebuie sa rezist.. nu se poate sa ma invinga conductorul ala gras!
Conductorul scoate o cheita si incuie buda luxoasa. Ah.. cu siguranta inauntrul ei puteam afla cine nu va mai rezista pana la urmatoarea gara.. si e un drum asa de lung...
iata si un fond muzical, zic eu, adecvat temei trenului pe care vad ca o ai in minte de la un timp:
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=w4MxEYezyI4&feature=related
numai sa ai grija ca actiunea sa nu se sfarseasca ca aici (tot finalurile pozitive sunt mai gustate):
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=jBVS2WuHoDc&feature=related
Am imaginat odata...tare demult un controlor plin de stalactite organice. Ma intorc cu gandul la conductor. Ce simte el cand isi baga trenul in gara?! Gara este femeie si peronul vagin? Scoala de jos Sorana! Ridica-te tu si abia apoi privirea, caci altfel ai sa ramai acolo inchipuindu-ti ca e prea sus!
RăspundețiȘtergere@radu asta inseamna ca imi vrei binele maestre?:D Trai-ti-ar conductorul!!!
RăspundețiȘtergereDeci, clasic si intelectual demarand aceasta fraza, am comentat la postul asta ca sa te sustin si ca sa il oftic pe Gigelu, care nu suporta cuvantul "caci".
RăspundețiȘtergereDeci clasic si intelectul demarand aceasta replica pot a intui ca pe sanii albi al scriitoarei se da o lupta:D Daca nu e asa nu cer confirmari. Vreau doar un sutien decent:D
RăspundețiȘtergereAproximativ "Viata pe un peron", stimata doamna ? Sau un pic mai mult decat o simpla gara, cu simple cai ferate, cu drame obisnuite, mute si palpitande pe peronul umed ?
RăspundețiȘtergere