16 august 2009

Calatorii si oameni - Conductorul


Nu mi-a placut conductorul de la bun inceput. Are o atitudine de parca el a inventat apa calda si mersul pe bicicleta. Dar am trecut destul de usor de el si mi-am ocupat locul in compartimentul indicat.
De data asta ma impingea din spate curiozitatea de a centra si a da cu capul, tot eu.
Si uite asa a inceput incursiunea!
Moment crucial, in sensul ca era pus la intersectia intersectiilor pline de colbul indeciziilor.
Tupeu?
O daaaaa... este ceva ce iti trebuie in cantitate foarte mare ca sa faci saltul din mersul trenului. In primul rand ca trebuie sa treci pe langa buda urat mirositoare si a carei usa niciodata nu se inchide.
Apoi, avand in vedere ca ai neuronul excitat la maxim te proptesti in usa si simti asa pe sira spinarii cum te trage inapoi farmecul invariabil al cuvintelor de dincolo de zidul perfectiunii.
Daca ti-ai facut curaj...Jump!!!
Hehehehe daca ai avut vreodata impresia ca o sa-ti fie moale te inseli. In momentul cand atingi pamantul stii exact cate fire de par ai pe cap, in nas, in gene si in sprancene. Iti recunosti fiecare particica de piele sub forma unei vantai infloritoare si multicolore si se nasc in mintea ta cele mai impresionante asocieri de organe interne si externe.
Si dupa ce trenul se pierde linistit in zare, stimabilul conductor iti face semn tinand in mana o perdea de muci eleganti si din pipa lui iese fumul sub forma de numar de cont bancar in care trebuie sa-ti depui contravaloarea cazaturii.
Si doamne cum te arde pe la toate cele!!! Dar mai vorbim noi despre asta...

2 comentarii:

  1. Vazand acestea Cristi si gasca lui sa indreapta catre conductor.
    Ce vreti? zice el, simtindu-se amenintat de zambetul macabru al lui Cristi si de griff-urile si betele celor 3 insi din spatele lui.
    N-avem nasule bilet, ti-o spun!
    Nasul zambeste scurt, Dar cristi i-o taie intr-o jumatate de masura.
    Nu rade, asculta-nainte.
    Drumul vesnnic ne e rostul, treaca zile, treaca ani. Asta e trenul nostru! Trenul celor fara bani!
    Hei, nasule, da-te dumneata intre doua halte jos! Noi vrem liber tren! Trenul nostru e un tren frumos.
    Vazand ca n-are scapare nasul strange din dinti si sare. Dar el era nasul.. a picat pe moale. A picat pe burta lui mare si moale, plina de spagi. A stat cateva secunde jos sa isi revina apoi si-a cautat chipiul primit la angajare acum 25 de ani. L-a gasit intr-ul final si a inceput sa isi scuture cu el praful de pe uniforma. Si-a reaprins pipa si a plecat agale spre halta urmatoare.
    Las' ca mai sunt trenuri, mai sunt calatori si in mod sigur vor mai fi spagi.

    RăspundețiȘtergere
  2. Vazand acestea nu imi vine sa cred ochilor;) WoW ce zace in tine!!! Merci de comment. Mi-a placut:)

    RăspundețiȘtergere

Spune-ti parerea!!